OPERA NATIONALA ROMANA DIN IASI

Opera Nationala Romana din Iasi este o institutie publica de cultura care functioneaza in subordinea Ministerului Culturii si Patrimoniului National conform Hotararii numarul 90 din 10 februarie 2010.

Regizorul Beatricea Rancea a obtinut functia de manager a Operei Nationale Romane Iasi in urma unui concurs de proiecte organizat de Ministerul Culturii si Patrimoniului National in 2011, pentru urmatorii 4 ani.

Institutia este finantata prin venituri proprii si subventii acordate de bugetul de stat, prin bugetul Culturii si Patrimoniului National.

Datorita renovarilor incepute din mai 2006, activitatea artistica s-a desfasurat in sala Casei de Cultura a Studentilor, sala Ateneul Tatarasi sis ala “Ion Baciu” a Filarmonicii Moldova, pentru concerte.

Teatrul este unic in tara si este considerat monument istoric deoarece dateaza din secolul al XIX-lea. Foierul si sala de spectacole sunt decorate cu creatii unice in Romania. Sala detine un numar de 740 de locuri (390 in stal, 108 la loja si 242 la balcon).

259 este numarul de angajati ai Operei, printre care 23 de vocali, 28 de balerini, 60 de artisti lirici si coristi. 55 de instrumentisti ofera un spectacol extraordinar, interpretand repertorii de la muzica pleclasica pana la cea contemporana, de la genul de opera la cel vocal-simfonic.

Soprana Mariana Nicolesco – Opera Nationala Romana din Iasi

In prezent, Opera Nationala Romana din Iasi este deschisa spectacolelor iar biletele se vand ca painea calda publicului insetat de activitati artistice intr-un spatiu memorabil.

INSTITUTUL DE ANATOMIE ”ION IANCU” DIN IASI

Institutul de Anatomie ”Ion Iancu” din Iasi este o structura de invatamant si cercetare aflata in subordinea Universitatii de Medicina si Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iasi. Fiind si catedra de anatomie, aici se desfasoara toate cursurile si lucrarile practice dedicate anatomiei pentru studentii primilor doi ani. Cuprinde spatii de cercetare pentru cadrele didactice ale disciplinei de anatomie.

Lucrarile au inceput in anul 1894 (la initiativa pofesorului Aristide Peride) si s-au finalizat in anul 1900, dupa proiectul arhitectului Stefan Emilian. Edificul era unic in Europa cand s-a finalizat iar aici se gasesc piese anatomice de valoare inestimabila. A fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi din anul 2004. Cladirea se afla pe strada Sfantul Teodor numarul 32.

Cladirea Institutului de Anatomie cuprinde trei niveluri – demisol, parter si un etaj. Sase coloane dorice ne intampina, amintindu-ne de arhitectura templelor grecesti. Accesul principal se realizeaza prin cele cinci usi-fereastra din fatada cladirii.

Deasupra terasei si a celor sase coloane se afla frontonul sculptat de catre Vladislav Heggel, cu tema ”Lectia de Anatomie”.  In acest tablou, in care actiunea de desfasoara in jurul unei mese de disectie, ii admiram pe Take Ionescu, ministru al instructiunii publice din acea epoca, pe Stefan Emilian, arhitectul cladirii si profesor la Universitatea din Iasi, Neculai Culianu, rector ai Universitatii din Iasi, doctorul Aristide Peride, iar cadavrul de pe masa de disectie poarta chipul sculptorului.

Grigore T. Popa, nascut la Vaslui, a trait intre anii 1892-1948. A fost profesor si director al Facultatilor de Medicina din Iasi si Bucuresti si a dezvoltat domeniul anatomiei functionale. A facut trei descoperiri extrem de importante : sistemul vascular de tip port hipotalamo-hipofiziar, tanicitele si factorii umorali din lichidul cerebrospinal.

Profesorul Dr. Doc Ion Iancu (institutia purtandu-i numele) s-a nascut in judetul Galati si a trait intre anii 1902-1992. Face Facultatea de Medicina din Iasi iar in 1944, cand se intoarce de pe front, reorganizeaza Catedra de Anatomie iar astfel, printre urmasii sai de la scoala de anatomie se remarca Prof. Dr. Ion Petrovanu, Prof. Dr. Gheorghe Adomnicai, Prof. Dr. Mircea Chiriac si Prof. Dr. Gheorghe Frasin.

PALATUL CULTURII DIN IASI

Palatul Culturii din Iasi a fost construit in perioada 1906-1925 pe locul fostului Palat Domnesc, edificiul a servit initial drept Palat Administrativ si de Justitie. In prezent, Palatul Culturii gazduieste Complexul Muzeul National ”Moldova”, ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii ”Stefan Procopiu”, Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural si sediul Bibliotecii Judetene ”Gheorghe Asachi”.

In aceasta zona s-a dezvoltat ansamblul Curtii Domnesti, atestata documentar incepand cu 1432. Printul Alexandru Moruzi porunceste construirea Palatului in stil neoclasic in 1806-1812 insa datorita unor incendii Palatul este refacut de printul Mihail Sturdza in 1841-1843. Dupa mai multe calamitati se decide demantelarea si reconstructie palatului.  A fost ridicat in stil neogotic dupa planurile arhitectului Ion D. Berindey, A.D. Xenopol si Grigore Cerchez. Finalizat pe 11 octombrie 1925, a fost inaugurat de catre regele Ferdinand al Romaniei cu un an mai tarziu.

Se pot vizita ”Sala gotica”, unde se pot admira mozaicul ce reprezinta un ”bestiarum” medieval, ”Sala Voievozilor”, care contine medalioane, portrete ale domnilor Moldovei si regilor Romaniei, sala ”Henri Coanda”. Un ansamblu de opt clopote, aflate in turnul central, reproduc la ora fixa ”Hora Unirii”.

”Sala Voievozilor” aflata la etajul I cuprinde picturi in stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, asezate in chenare de epoca. Picturile au fost realizate de catre Stefan Dimitrescu si elevii sai. Pentru a cinsti anii petrecuti ca elev al liceului Militar, Henry Coanda a daruit orasului proiectul ”Monumentul Eroilor Romani” din cartierul Galata si reteta unui ciment special care imita stejarul.

Se spune ca Palatul Culturii din Iasi  ar fi trebuit sa cuprinda 365 de incaperi insa exista 298 de camere cu o suprafata de aproximativ 36.000 m2.

Pe durata celui de-al doilea razboi mondial aici a fost cazarma trupelor geremane apoi celor sovietice.

BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „MIHAI EMINESCU” IAŞI

Biblioteca Centrala Universitara “Mihai Eminescu” este cea mai veche biblioteca universitara din Iasi, avand o deosebita importanta nationala.

Înfiinţată în 1835 ca bibliotecă a Academiei MihăileneBiblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi este o instituţie de cultură a cărei evoluţie a transformat-o într-o componentă principală a vieţii universitare ieşene de astăzi, având rolul ei distinct, în care funcţiile sale informative şi formative se împletesc cu calitatea de tezaur al miilor şi sutelor de mii de tomuri preţioase pe care le deţine în colecţiile sale.

Cuprinde inestimabile manuscrise, incunabule, carti vechi si rare care provin din biblioteci manastiresti (sf. Sava, Mitropolie) si particulare, apartinand lui C. Hurmuzachi, B.P. Hasdeu, Mihail Sturdza, Titu Maiorescu si multi altii, care au intrat in patrimonial Bibliotecii prin donatii, cumparaturi sau conform legii.

In 2007 existau 2.441.869 de unitati bibliografice, 30 de sali de lectura cu 1.213 locuri, personalul bibliotecii era format din 188 persoane, s-au eliberat 35 de abonamente periodice straine, s-au imprumutat 702.948 de carti iar la schimbul international au luat parte 587 de parteneri din 55 de tari, conform celei mai recente situatii date de catre biblioteca, la 1 februarie 2007.

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi – cand ai fost ultima data aici?

PALATUL ROZNOVANU

Palatul Roznovanu a fost construit in deceniile 7 si 10 ale secolului al XVII-lea si reustaurat intre anii 1830-1833 de catre arhitectul Gustav Freywald. Cladirea se afla pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, numarul 11, vis-a-vis de Catedrala Mitropolitana, proiectata de acelasi arhitect.

Palatul apartine stilului neoclasic datorita arhitecturii sale – elementele ornamentale electico-baroce, frescele interioare si statuile ce impodobeau in 1830 interiorul. A fost resedinta familiei Rosetti-Roznovanu, cea mai puternica si importanta familie din zona Moldovei.

In 1788, generalul rus Romanov si intreaga diplomatie rusa, aflata aici pe perioada Regulamentului Organic (1829-1831) se stabilesc la Palat. Mai tarziu (1866), familia Roznovanu, cu ajutorul unor forte politice din Rusia, incearca urcarea in scaunul Moldovei a lui Nunuta Roznovanu insa fara succes. Un alt insucces a fost si incercarea fostului domnitor Mihail Sturdza, in 1858, sa revina la putere.

In timpul Primului Razboi Mondial, cu precadere intre anii 1916-1918, Palatul Roznovanu a gazduit sediile ministerelor conducerii politice refugiate de la Bucuresti. Un fapt interesant este ca in incaperea unde se afla acum Cabinetul Primarului isi avea biroul Regele Ferdinand I iar in 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei s-a adunat in actuala Sala de sedinte a Consiliului Local.

Fiind una dintre cele mai importante case ale orasului, multe personalitati au trecut pragul palatului si s-au plimbat prin saloanele grandioase, cum ar fi Carol I, soprana romanca Hariclea Darclee, Natalia Kescu (regina Serbiei in 1882), personalitati ale vietii politice romanesti, membrii Casei Regale si ambasadori din zilele noastre.

Palatul Roznovanu videoprezentare

In prezent, Palatul Roznovanu adaposteste actualul sediu al Primariei Iasi.

PALATUL BRAUNSTEIN

Palatul Braunstein este un monument de arhitectura construit in a doua jumatate a secolului XIX-lea in Iasi. Se afla la intersectia strazii Cuza Voda cu Bulevardul Stefan cel Mare.

Palatul a fost construit spre sfarsitul secolului al XIX-lea la initiativa lui Adolf Braunstein, un antreprenor evreu. Cupola fost inaugurata in 1915 iar cladirea a fost gazda unei expozitii de asta (printer obiectele expuse s-a numarat tabloul ”Pax” al lui Octav Bancila).

Palatul Braunstein este format din trei etaje si parter. Are o suprafata construita desfasurata pe 2530 de metri patrati. Fundatia cladirii este realizata din caramida si piatra iar peretii sunt din caramida.

Trei evenimente au marcat erxistenta cladirii pe care insa le-a trecut cu success : in anul 1932 cand Iasul a fost inundat iar multe dintre cladirile vechi din oras au fost distruse, in timpul bombardamentelor din 1944 si cutremurului din 1977.

De-a lungul timpului a functionat ca hotel, banca, redactie de ziare si sediu de partid. Apoi, in perioada comunista, cladirea a fost nationalizata iar apartamentele de la etaj au functionat ca locuinte sociale. Dupa caderea comunismului parti din cladire au ramas in proprietatea primariei sau au fost retrocedate.

In prezent cladirea adaposteste sala de expozitii a Uniunii Artistilor Plastici si diverse societati comerciale la primul etaj si la parter. Palatul Braunstein se afla intr-o stare avansata de degradare, cu risc seismic 0 insa se incearca restaurarea sa prin fonduri europene.